Acum ceva timp o prietena de pe sunphoto a creat un album cum ca animeurile nu sunt desene animate,cum colegii nu sunt de acord cu idea ca vedem animeuri...Unii ne cred niste copile care se uita mereu la
animeuri.Cu toate astea...la mine in clasa este purin diferit.Bine,sunt si 1-2 copii care ma cred un copilas mic care se uita la anime,dar astfel am devenit fata care este protejata de toti colegii mei,cu toate ca ni s-au unit clasele,au devenit familia mea pe care stiu ca ma pot baza oricand.Sunt si oameni care incet te vor intelege si vor fi alaturi de tine.Dar...acum sunt departe de familia mea din
scoala.Am plecat in Anglia pentru a fi alaturi de parintii mei.Acum mie dor de ei.As vrea sa ii am alaturi aici.Toti baietii si toate fetele ma aparau dar cu toate astea stiau ca se pot baza pe mine sai ajut...Acum pot doar sa le transmit ca mie dor de ei si iam iubit ca pe familia mea...
Sunt sigura ca vam plictisit cu aceasta poveste dea mea dar sper ca ma veti sustine acum ca sunt departe de casa...pai..astept parerile voastre despre toata povestea asta.
Acest album nu are incă nici un comentariu.